Din sumar

Din nou acasă (Ion Filipoiu)
Nova International Association's Call for Funding
Dumnezeu n-a murit! Asta s-o ştiţi! V-o spune Nietzsche, care în final a văzut pe Dumnezeu! (PS Calinic)
Satul românesc va vieţui prin ceea ce are valoros şi etern (Gheorghe Dinuţă)
Clubul micilor căutători de folclor din Modoia (prof. Olimpia Tănase)
Pe ţăranul român să-l întrebăm, atâta vreme cât trăieşte după legile unei morale ancestrale, dacă vrea să dispară, ori bunăoară să se mute în muzeu (Elisaveta Novac)
Originea cuvântului „sat“ (Ion Filipoiu)
Visul solar al copiilor de la Albeştii de Argeş - Duţă Claudiu Costin (Elisaveta Novac)
Inuiţii, victime ale rasismului ştiinţific în Europa sfârşitului secolului al XIX-lea (Fevronia Novac)
Poeme de Cristian Ciucar
Poeme de Gabriela Melinescu
Prieteni de condei - pen pals - Apel către dascăli
Râpa Fetii (Colonel (r) Ioan A. Dobrescu)
Ielele (Elisaveta Novac)
Lacrimi pentru Cina cea de Taină (Amalia Elena Constantinescu)


Revistă editată de
Asociaţia NOVA INTERNAŢIONAL
cu sprijinul Consiliului Local
al Primăriei Piteşti
şi al Episcopiei Argeşului şi Muscelului

 
     
     
 

Website realizat şi întreţinut de Valentin ENACHE (mail - website) © 2004,
Asociaţia NOVA INTERNAŢIONAL,
Piteşti, Argeş, Romania

 
     

CLUBUL MICILOR CĂUTĂTORI DE FOLCLOR DIN MODOIA

Coordonator: prof. Olimpia Tănase

Ursitorile

La trei zile
după fătat,
seara
după lăut,
după-nchinat,
aşezi o masă rotundă,
lângă troaca de pe pat,
în care pruncul e culcat.
Pe masă pui:
o pâine cu sare din aluat
bine frământat,
un ban de argint,
un caiet şi o carte;
de e băiat mai pui:
un ferăstrău, o bardă,
un sfredel şi o rindea;
de e fată:
un ac cu fir roşu, o pânză,
o croşetă şi andrele.

La miezul nopţii, din stele
cu haine luminoase
vin trei ursitori în casă,
se aşează la masă
pentru ursit
şi fiecare rosteşte o soartă,
una mai frumoasă,
alta mai urâtă,
alta potrivită.
Ele spun pe rând
viitorul celui prunc
şi se împlineşte
proorocirea aceleia care cuvântă
şi de îndată
cocoşul cântă.

Cântec de fată

Foaie verde grâu mărunt,
măicuţă când m-ai făcut,
mai bine făceai pe veci
două fântânele reci,
între două dealuri seci.
Şi din mâna mea cea dreaptă
făceai o cană de apă,
iar din mâna mea cea stângă
un stejar să facă umbră.
Cine-o vrea să se umbrească
la mine să se gândească
c-am fost o fată frumoasă
şi veneam de vreme-acasă.
Şi din picioarele mele
făceai două scăunele
să şadă Neica pe ele
să stea să se odihnească
la mine să se gândească
c-am fost o fată frumoasă
şi veneam de vreme-acasă.

Cântec de dor

De trei zile merg pe plai
cu merinde pe cinci cai,
nu beui, nici nu mâncai
numai la cuc ascultai.
La fântâniţa din plai, măi,
pusăi masa şi mâncai,
nu luai o gură la masă
că mă prinsă dor de-acasă.
De-o fi dor de la nevastă,
să las calul să mai pască ;
de-o fi dor de la copii,
să pui şaua şi să mâi, măi
de-o fi dorul cel de mumă
să fac calul numai spumă ;
de-o fi dorul greu de tată
să fac calul albă piatră, măi.

Datu-n bobi

Patruzeci şi unul de bobi,
patruzeci şi unul de fraţi,
bine ştiţi, bine să daţi
toţi într-o cămaşă îmbrăcaţi
cum o încolţi şi o răsări
şi sămânţa o rodi,
şi din pământ o ieşi
primăvara o-nverzi
să-mi ştiţi de cutare,
să-mi ieşiţi în frunte pe nouă
bucurie şi-n stânga şi-n dreapta,
şi-n stânga şi-n dreapta bucurie
la inimă trei, cu temei de iubire
cu casă de piatră
cu cununie să fie !
În prag vă deschideţi,
şi vă răsfiraţi
41 de bobi, 41 de fraţi
dacă nu o fi de bine
să ieşiţi în frunte pe cinci;
bucurie nici în stânga, nici în dreapta
Inima-ndoită
2 sau 4 bobi răsturnaţi
într-o rână aplecaţi,
să ghiciţi, să nu minţiţi !

Culese de la Dima Maria - 87 de ani

Strigături la hora din sat

Hai la brâu, la brâu, la brâu
Ca la secerat de grâu !

Frunză verde busuioc,
Haide-ţi, fetelor, la joc !

Asta-i hora oltenească,
Cine-o joacă să trăiască !

Frunză verde şi-o lalea,
Jucaţi fetelor aşa !

Cine s-o lăsa de brâu,
Să dea vadra de rachiu !

Culese de la Matei Pavel

„La stână” - Avram Ana Maria, clasa a VI-a B

 

     
 

Înapoi susÎnapoi la pagina anterioarăTipăreşte această pagină