DIN SUMAR:

• Constantin Noica: “Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească”
• Calinic Argatu: “Cultura este o parte constitutivă a omului”
• Interviu cu domnul Costin Alexandrescu
• Elena Rotaru: “Liviu Rebreanu şi satul Valea Mare”
• Poezia cusăturilor din Muscel
• Din legendele trecutului: “Copii de altădată de la Vultureşti”
• Cântecul de lebădă al Lutului
• Mildred A. Rose: “Poezia satului amerindian”
• Descântece din Modoia - Vâlcea
• Elisaveta Novac: “Amintiri din Modoia”
• Ion Focşa: “O raită prin copilăria mea”
• Unde ne sunt satele de altădată
• Ana Blandiana: Poeme religioase

ÎNTOARCEREA FIULUI CÃTRE SAT

Satul se află într-un declin din punctul de vedere al culturii lui

Interviu cu domnul Costin Alexandrescu, director al Centrului de Conservare şi Promovare
a Culturii Tradiţionale din Judeţul Argeş.

• Stimate domnule Costin Alexandrescu, instituţia pe care o conduceţi are din câte cunoaştem o foarte veche şi bogată activitate. Care ar fi aspectele urmărite de-a lungul anilor ?

Întotdeauna s-au urmărit următoarele aspecte : culegerea, valorificarea şi tezaurizarea elementelor de cultură populară, care există pe teritoriul judeţului Argeş : folclorul literar, muzical, coregrafic, portul popular, preocupările meşterilor din această parte a ţării. De asemenea s-au urmărit şi celelalte aspecte privind mişcarea neprofesionistă din judeţ din punct de vedere muzical şi literar.

• Experienţa a demonstrat că aceste forme de manifestare artistică au fost îndeosebi executate de amatori, de oameni ai pământului înzestraţi cu har de la Dumnezeu şi cu dragoste pentru tradiţie şi obiceiuriurile locului.

În adevăr sunt mai valoroşi amatorii decât cei care sunt remuneraţi pentru astfel de activităţi ale culturii vechi populare. Ei fac voluntariat. Tot ceea ce realizeză e rezultatul pasiunii, al dragostei de tradiţia locului în care s-au ivit şi în care vieţuiesc împreună cu familiile lor. Noi pe de altă parte ne ocupăm de activitatea metodologică a caselor de cultură şi a căminelor culturale. Avem în oraşele judeţului Ageş case de cultură cu activitate permanentă mai bogată ori mai puţin bogată. În sate, căminele culturale în procent de 30% sunt prinse în circuitul de valori al judeţului. Procentul este îngrijorător de mic. Restul au rămas niste construcţii cu lacăte pe ele, sau li s-a dat o altă funcţionalitate decât aceea de lăcaş de cultură. Se organizează în ele nunţi, botezuri, discoteci

• Este primul simtom al dispariţiei ativităţii culturale din satele româneşti, fiindcă fenomenul este aproape general.

Remarcăm în momentul de faţă că Ministerul Culturii s-a gândit să ateste aceste unităţi de cultură, fiecăreia cerândui-se pe parcursul acestui an să-şi facă un dosar în care să prezinte realitatea despre lăcaşele culturale cu starea şi cu activitatea lor actuală, cu formaţii artistice, cu activităţile culturale pe care le realizează.

• Asta în ideea ieşirii din dezastrul care s-a făptuit sub privirile Ministerului Culturii vreme de paisprezece ani. Satul românesc sub aspectul lui cultural nu a reprezentat o prioritate pentru funcţionarii din Minister, care aveau datoria morală şi care erau plătiţi să sprijine cultura tradiţională a satului românesc. De ani mulţi strigătul nostru către această instituţie se face neauzit.

În adevăr nu au fost mobilizaţi şi stimulaţi intelectualii şi liderii culturali ai satelor pentru readucerea la normalitate a vieţii spirituale şi artistice din spaţiul rural. Măcar dacă s-ar ajunge la stadiul în care activitatea culturală a satelor se afla înainte de 1989. Va fi foarte greu fiindcă s-a distrus totul.

• Cunoaştem şi noi cum căminul Cultural de tradiţie din Călineşti a fost închiriat unui patron pentru un atelier de croitorie chiar de consilieii locali, care se ocupau de cultură. Primarul actual s-a luptat în justiţie să recapete localul. Ne întrebăm dacă această localitate rurală mai are lideri culturali ?

Da, acum trebuie refăcut dar important e ca la Călineşti, o comună atât de frumoasă si cu tradiţie, trebuie să se întâmple ceva, să se facă ceva. E o comună din care au pornit în lume mulţi intelectuali.

•Şi nu se face nimic !

Nu prea se face.

• Intrăm în Europa cu cultura noastră veche şi nouă. Nimeni nu ne dă nici un fel de importanţă dacă suntem şterşi şi dacă aţipim pe propriile noastre valori moştenite de la înaintaşi.

Dacă pe plan local nu există o comuniune de idei din partea intelectualilor, de iniţiative între dascălii, între intelectualii comunei, între liderii locali, ca din bruma de buget să dea o parte infimă şi pentru cultură va fi o bătălie pierdută. Consiliile locale pot primi finanţare extenă dacă fac proiecte eligibile şi au posibilitatea să...

- continuare în pagina 6 -