| |
|
|
|
|
|
|
| ANUL IV - Aparitie trimestrialã - Nr. 11 - 2004 Revistă de cultură pentru sate editată de Asociaţia Nova Internaţional cu sprijinul: Episcopiei Argeşului şi Muscelului, Consiliului Local al Primăriei - Piteşti, Centrului Cultural din Piteşti |
||
DIN SUMAR: • Alexandru Mateevici «poetul limbii noastre» |
ÎNTOARCEREA FIULUI CĂTRE SAT Judeţean, Argeş, Complexul Muzeal Goleşti ş.a. Credem că asemenea deziderat ţine, în primul rând, de o mai bună comunicare şi de transmiterea informaţiei în timp util. • Care ar fi formele cele mai potrivite pentru atragerea unui număr mare de participanţi activi şi dacă cercurile de folclor din şcolile săteşti nu ar avea un impact pozitiv asupra promovării interesului pentru valorile tradiţionale străvechi ? Desfăşurarea Festivalului de datini şi obiceiuri tradiţionale de Crăciun şi Anul Nou, ce a ajuns în decembrie 2003 la a 23-a ediţie, rămâne, în continuare, unul dintre domeniile în care membrii Asociaţiei noastre, prin diverse forme de implicare în program şi desfăşurarea acestuia, au avut o contribuţie decisivă. Ţinem să subliniem afirmarea, în ultimii ani, alături de Ansamblul Folcloric de valoare consacrată de la Măţău (prof. Cezar Neacşu), Vlădeşti (prf. Ion şi Steluţa Stroe), sau Rucăr (prof. Pestriţu Domnica), a unor noi formaţii reprezentative de folclor ceremonial, în primul rând a formaţiei de colindători din Arefu (prof. Cezar Bădescu). Insistăm în continuare pe realizarea unor ansambluri de folclor ceremonial şi pentru alte tipuri de obiceiuri – cu un cadru potrivit de manifestare. La acest capitol menţionăm şi participarea formaţiilor de obiceiuri tradiţionale ( Vlădeşti, Arefu şi Rucăr) la spectacole din alte judeţe din ţară, unde au avut o evoluţie de înaltă autenticitate şi ţinută artistică. • Aşadar, Centrul de Creaţie populară, precum şi celelalte instituţii de cultură din Argeş au un program prestabilit în activitatea de cercetare şi valorificare a tradiţiilor , a apariţiilor de cărţi de specialitate, de reviste… Este evidentă prezenţa şi contribuţia Centrului de Creaţie Populară şi a celorlalte instituţii de cultură din Argeş, cu programe riguroase pentru valorificarea şi actualizarea scenică a tradiţiilor de cântec şi dans popular Întrecerea Căluşarilor din Argeş ( Dorin şi Cătălin Oancea), Cântecele Argeşului, Bradul de la Broşteni, Sârba de la Berevoieşti ş.a. Cercetările etnofloclorice de teren au fost şi rămân acţiuni sprijinite financiar şi tehnic de către Centrul Creaţiei populare, pe care membrii Asociaţiei noastre le pot desfăşura în localităţile de domiciliu, şi care au menirea să descopere şi să inventarieze şi alţi exponenţi ai acestei tradiţii. Astfel în zona Coşeşti, pe Râul Doamnei găsim obiceiuri şi meşteri populari olari şi dogari (A. Sorin şi S. Mazilescu) ; Dragoslavele şi Rucăr : cusături, ţesutul la războaiele de ţesut „dârstă”. Se procedează la inventarierea meşteşugarilor şi ale unor chestionare adresate meşterilor populari. Culegeri de texte de folclor : legende mitologice, toponimie şi etiologie. În ce priveşte necesitatea punerii în curent cu noutăţile în domeniu, Centrul de Creaţie Populară, Argeş – prin grija d-lui director, prof. Costin Alexandrescu, are în vedere deplasarea şi participarea unui reprezentant la întâlniri şi dezbateri pe teme de manageriat cultural, la Arad. Realizarea de medalioane, sărbătorirea ori omagierea unor personalităţi din Asociaţie cu ocazii aniversare, acţiuni de promovare prin mass-media a tradiţiilor populare în variantele din Argeş sunt tot în grija acestei reprezentative instituţii. In concluzie, se urmăreşte o diversificare a preocupărilor, paralel cu o structură a lor de ansamblu, o mai largă aplicare a mijloacelor de cercetare. Asumarea unor responsabilităţi individuale, alcătuirea unor proiecte de cercetare etnofolclorică, deoarece numai cercetarea directă în teren, culegerea şi publicarea faptelor de cultură în coordonatele supravieţuirii lor în actualitate, argumentează şi justifică, pe de o parte, demersul nostru teoretic, în ultimă instanţă, existenţa însăşi a Asociaţiei ca instituţie viabilă de acţiune comună şi solidară, conferindu-i valoare şi înnobilând-o. Elisaveta Novac [top] Catrene umoristice Ioan Nelu Vişan Lupta cu viaţa Am o cugetare-aleasă Profund respect Când îi zăresc prin Primărie Capra vecinului Nu vreau să-i moară capra la vecin Uliţa Un pământ tare-ndesat [top] |
Imagini din aceastã paginã
Geta Gherghinoiu |
