DIN SUMAR:

• Alexandru Mateevici «poetul limbii noastre»
• Întoarcerea fiului către sat • Interviu cu prof. dr. Adriana Rujan
• Catrene umoristice - Ioan Nelu Vişan
• Mărturisiri - Radu Octavian Maier
• Leonid Dimov - Poeme
• Miracole ale copilăriei - Denisa Popescu
• Profil - Valentin Crucianu - reportaj de Elisaveta Novac
• Din viaţa rromilor: Lungul drum al întoarcerii către nicăieri - Fevronia Novac - Canada
• Din legendele satului: Jidovul
• Păstorul satului - Prof. Cezar Bădescu
• Impresii despre satul natal
• Din creaţiile copiilor de la Vultureşti
• Nichifor Crainic - Poeme religioase

ÎNTOARCEREA FIULUI CÃTRE SAT

O familie spirituală ai cărei membri acţionează solidar, cu responsabilitate şi devotament,
pe tărâmul culturii populare

Interviu cu d-na Adriana Rujan – preşedintă a Asociaţiei folcloriştilor argeşeni
„Constantin Rădulescu Codin”

• Stimată doamnă Adriana Rujan, ca preşedintă a Asociaţiei folcloriştilor argeşeni «C. Rădulescu Codin« , precum ca unul dintre membri permanenţi cu vechime şi activitate considerabile în planul cercetării folclorice, vă rugăm să ne vorbiţi despre geneza acestei organizaţii şi despre drumul parcurs de către folcloriştii argeşeni, prin vremurile mai vechi şi până astăzi.

Asociaţia folcloriştilor argeşeni care a primit şi numele Constantin Rădulescu Codin după numele celui mai mare folclorist pe care l-a dat Argeşul, a fost creată în anii 70, şi mai precis în anul 1972, din iniţiativa profesorului Gheorghe Vrabie în epoca aceea de constituirea unor societăţi culturale, în anii aceia de dezgheţ, să spunem aşa, când a fost Prim-Secretar, Gheorghe Năstase. Din aceste Societăţi Culturale, să spunem săteşti, puţine şi-au dovedit vitalitatea. Unele s-au stins. Asociaţia noastră a rezistat fiindcă obiectivele sale nu au fost de natură ideologică ori politică, ci a fost o acţiune de suflet, Asociaţia noastră acţionând în virtutea unui statut, care, este desprins de orice teze şi orice tezism de natură politică. Avem reuniuni anuale unde facem uneori şi modificări de statut, chiar modificări de structură, în măsura în care se simte necesar, dar esenţa activităţii noastre ţine de cercetarea de teren şi anume de a culege cât mai mult din folclorul acestei zone etnografice, Muscel-Argeş şi în valorificarea sub forma publicării, în primul rând a acestor materiale, spre a alcătui o Arhivă de Folclor Argeş cu contribuţiile nu numai ale membrilor Asociaţiei, ci preluând tot ce s-a cules şi de către marii folclorişti din generaţiile anterioare. Şi anul acesta avem volume publicate, de câţiva ani am permanentizat, am dat o periodicitate anuală sesiunii de comunicări ştiinţifice. Sunt activităţi care ne solicită, într-o oarecare măsură timp, energie, dar le facem cu multă dragoste, ţinând cont că activitatea noastră este voluntară.

• Reuniunea din acest an de la Centrul de creaţie po-pulară se desfăşoară conform unei tradiţii şi aduce în prim plan menirea şi caracterul întâlnirilor cu membri Asociaţiei – pasionaţi folclorişti din spaţiul argeşean, cu privire la exigenţe şi la modul de funcţionare al organizaţiei.

Reuniunea din acest an a membrilor Asociaţiei folcloriştilor argeşeni „C. Rădulescu Codin” este menită, dincolo de caracterul său statutar şi protocolar, ca şi celelalte întâlniri periodice de până acum, să evalueze activitatea desfăşurată în intervalul 15 martie 2003 – 27 martie 2004, în conţinutul şi formele sale, în raport cu obiectivele propuse, dar şi să întreprindă o analiză de substanţă a structurii sale, a modului de funcţionare, raportate şi acestea la propriile exigenţe şi la dezvoltările pe care le cunosc alte Asociaţii ori instituţii de cultură similare.

Ca o apreciere de ansamblu asupra acestor aspecte se poate spune că Asociaţia noastră se manifestă ca o instituţie funcţională, dar mai ales ca o familie spirituală ai cărei membri acţionează solidar, cu responsabilitate şi devotament pe tărâmul culturii populare.

• Ne vorbeaţi despre apariţiile editoriale şi despre contribuţii de însemnătate care încununează eforturile truditorilor pe tărâmul cercetării creaţiei populare şi fac să dăinuie frumuseţile ascunse ale folclorului şi tradiţiilor satului românesc. Care sunt acestea ?

Referindu-ne la categoriile de activităţi avute în vedere în intervalul menţionat, vom sublinia, în primul rând – şi vom evidenţia, în sensul apreciativ al acestui termen – câteva apariţii editoriale ce încununează eforturile şi aspiraţiile autorilor lor – membri ai Asociaţiei noastre – de a aduce la lumina cărţii tipărite valori exemplare ale spiritualităţii româneşti: Constantin Cârstoiu – „Drumul Pitulesei” Paralela 45 – 2003. Există un număr apreciabil de manuscrise care aşteaptă să fie publicate: Ion I. Iliescu, Dorin şi Cătălin Oancea – „Portul popular din Corbi – Argeş” ; Volumul colectiv de „Folclor ritual – Descântece” este, cu o întârziere apreciabilă, definitivat, urmând a fi predat unei edituri. În acest interval a apărut, de asemenea, al patrulea volum al publicaţiei noastre (cu ISSN), prin care s-a reuşit aducerea la zi a publicării comunicărilor ştiinţifice şi a unor culegeri tematice de folclor ale membrilor Asociaţiei şi ale altor colaboratori de prestigiu.

• Există o tematică prestabilită asupra căreia se fixează obiectul cercetării în teren şi dacă cercetătorii asociaţiei colaborează şi cu alte centre culturale ori instituţii specializate în domeniu ?

Participarea la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Asociaţiei a avut ca tematică în 2003 „Povestiri şi amintiri de război”. S-a bucurat de aprecierea unor personalităţi de presti-giu din domeniul cercetării etnologice, invitaţi la această manifestare, atât nivelul comunicărilor şi al culegerilor de teren, cât şi tema aleasă. Reprezentanţi ai Asociaţiei noastre au participat la rândul lor, la manifestări ştiinţifice similare organizate pe teme şi secţiuni de folclor de către instituţii de cultură din Argeş şi din alte centre. Intre acestea menţionăm Sesiunea Centrului Naţional de Conservare a Creaţiei Populare, al cărui loc de desfăşurare a fost ales şi stabilit, de mai mulţi ani, la Centrul Cultural Brătianu de la Florica, Argeş. Vom insista, în continuare, pentru o participare mai numeroasă din partea membrilor Asociaţiei la asemenea manifestări, inclusiv la sesiunile organizate de instituţii de prestigiu din Argeş – Biblioteca judeţeană, Argeş, Muzeul

- continuare în pagina 6 -